Ne ucidem pentru mărunţiş,
Chiar lumina zilei ne orbeşte
Şi ne ducem viaţa pe furiş.
Înscenăm furtuni la întâmplare,
Zorii zilei aruncăm în foc,
Am ajuns şi hoţi la drumul mare
Şi dorim s-avem numai noroc.
Facem focuri să avem ce stinge,
Ne-nchinăm la sfinţii cei mai mari,
Cea mai sfântă cruce e o minge
Şi suntem mereu tot mai avari.
Ia-ne, Doamne, orice perspectivă,
Ia-ne tot ce-a fost sau ce va fi,
Dar nu ne lăsa a fi-mpotrivă,
Dă-ne iar puterea de-a iubi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu